Well MagazineFaptul că oamenii se simt bine la locul de muncă (sau nu) a devenit în ultimii ani un criteriu determinant în decizia de a rămâne pe termen mediu și lung într-o organizație. Alături, firește, de satisfacția generată de activitatea în sine și compania pentru care lucrează, de măsura în care sunt apreciați, respectați și recompensați, și percepția că sunt valorizați suficient încât organizația să investească în dezvoltarea lor.
Dacă pentru angajați, importanța stării de bine la serviciu este evidentă, îndeosebi în contextul extern turbulent de astăzi, pentru mulți manageri și lideri pare să fie mai degrabă o prioritate de ordin secund. Cel puțin până în punctul în care indicatori precum angajamentul, productivitatea și performanța, în general, dau semne de declin, ca urmare a fluctuației mari de personal, în special în rândul angajaților cheie.
Studii și analize de data recentă relevă însă că starea de bine a angajaților – ca efect al unei culturi organizaționale sănătoase, ancorată în valori autentice – nu mai poate fi neglijată ori invocată în treacăt. Și asta din mai multe motive, între unul dintre cele mai bine evidențiate este etica, ridicată la rang de imperativ odată cu așteptările tot mai mari și totodată gradul de toleranță scăzut din partea tinerelor generații.
Dincolo de acestea, unele studii au adus în lumină și o legătură directă între starea de bine a membrilor organizației și productivitate. Este cazul unei cercetări desfășurată puțin înainte de pandemie, de-a lungul a 6 luni, în rândul a circa 1800 de angajați din centrele British Telecom de relații cu clienții. Conform studiului care a fost publicat în The Journal of Management Science, un singur punct de creștere la capitolul stare de bine (pe o scară de la 0 la 10) corespunde unei creșteri cu 12% în productivitatea angajaților respectivi. Această descoperire constituie o dovadă foarte clară a impactului stării de bine asupra performanței la locul de muncă, după cum se subliniază într-un articol de pe website-ul Wellbeing Research Centre.
„Preocuparea față de modul cum se simt angajații la locul de muncă este una corectă, atât din perspectiva morală cât și cea a afacerii.”, notează Jan-Emmanuel De Neve, Professor of Economics and Behavioural Science la Saïd Business School, co-autor al studiului amintit și Director al Wellbeing Research Centre de la University of Oxford. Acesta adaugă: „Cercetarea arată, fără îndoială, că starea de bine conduce la creșterea productivității muncii, precum și la îmbunătățirea ratei de retenție, ceea ce are un impact măsurabil în performanța companiei”.
Acum, dacă factorul stare de bine capătă o greutate tot mai mare pentru ambele părți, o întrebare de interes legitim ar fi cum abordează organizațiile din România această temă fierbinte. Tactic, sunt cunoscute unele măsuri însă strategic e cel mai interesant de văzut, mai exact cum este integrată în cultura organizațională grija pentru starea de bine a membrilor echipei.
Merită amintit în context că tema nu este una nouă, dat fiind că sindromul de epuizare la locul de muncă (burn-out) a intrat în atenția publică cu ani înainte de pandemie; în 2019 era recunoscut oficial chiar de OMS. Cât despre ultimii 3 ani, se poate constata cu ușurință că fenomenul s-a accentuat puternic, anxietatea și depresia luând de asemeni proporții, în strânsă corelație cu provocările majore cărora o lume întreagă a trebuit și încă trebuie să le facă față. Pandemia, cu toate restricțiile și efectele sale dramatice în planul psiho – emoțional și cel fizic, războiul și tensiunea resimțită de toți, cu deosebire cei din proximitate, presiunea scumpirilor asupra nivelului de trai și alte crize, furtuni ori cutremure cu amplitudine la nivel local și regional…
Toate acestea înfățișează o lume aproape în derivă, la care se adaugă probabil alte probleme și dificultăți la nivel individual și comunitar. În aceste condiții, nu poate surprinde faptul că încrederea oamenilor e la pământ, cu deosebire în cei care îi guvernează și în media, chiar și între ei, mergând până la polarizarea vizibilă în societate. Nici mediul de afaceri nu se simte foarte bine în această privință, în frunte cu liderii companiilor în care angajații au mai multă încredere dar și așteptări foarte mari…
Well Magazine
