Interviu: Well-being, de la „nice to have” la „must have”

Pe fondul schimbărilor generate de pandemie în mediul de lucru și în viața oamenilor, starea de bine a angajaților a devenit un imperativ pentru companii. Sănătatea fizică și mentală reprezintă prioritatea momentului, în aceeași măsură ca siguranța la locul de muncă – în contextul revenirii la birou. Despre suportul și programele pe care le pot accesa managerii în efortul de a susține oamenii din echipă, beneficiile aduse de acestea și impactul lor asupra culturii organizaționale, în interviul cu Dana Tudor Tănase, Managing Partner, Creative and Bright.

Well Magazine: Ce și cum s-a schimbat în starea de bine a angajaților față de perioada de dinaintea pandemiei?

Starea de bine are acum alte valențe la nivel organizațional. Companiile sunt mult concentrate pe sănătatea fizică și securitatea oamenilor. În plus, acum se pregătesc pentru revenirea angajaților în birouri, fapt care necesită măsuri cum ar fi lucrul prin rotație în birouri, astfel încât spațiul să fie gestionat adecvat în raport cu numărul de persoane.

În altă ordine de idei, da, aș putea spune că am observat o preocupare a companiilor dar mai ales a angajaților în zona de devoltare personală, cunoaștere de sine, managementul stresului și al situațiilor de criză.

Daca înainte, well-being era poate un trend sau chiar un program din categoria nice to have, acum este un must have pe câteva componente majore: sănătatea fizică și mentală, sănătatea socială. Bineînțeles că toate vin pe fondul contextului pandemic, al crizei care ne-a pus în fața oglinzii pe fiecare dintre noi, cu vulnerabilitățile noastre, cu camuflajele noastre, unele mai reușite ca altele. Căci mediul a fost cu totul nou și necunoscut, ca o sepie pe care o iei din mediul natural și observi că practic nu mai reușeste să se camufleze la fel de performant. Prin camuflaj în acest context mă refer la măști în anumite situații, iar în altele la accesul resurselor necesare pentru a face față situațiilor cu care ne confruntăm.

Well Magazine: Care sunt astăzi cele mai solicitate programe de well-being?

Este clar că, cel puțin în ultima perioadă, ne referim la programe de managementul stresului, mindfulness, self-awareness, sănătate fizică și psiho-emoțională. De asemenea, vorbim de comunicare asertivă, mecanisme de eșec și gestionarea situațiilor de criză, dar și de ergonomie.

Well Magazine: Companiile trebuie să aibă grijă de oameni, spuneați recent într-un alt interviu. De unde ar trebui să înceapă grija pentru oamenii companiei?

În contextul actual este important ca oamenii să se simtă în siguranță, să se întoarcă în siguranță în birouri și să aibă încredere că totul va fi bine. Apoi vorbim de sănătatea mintală și ce aș face în acest sens este să pun la dispoziția angajaților un serviciu de suport precum coaching, consiliere psihologică sau un program de well-being axat pe mindfulness și managementul stresului.

Well Magazine: Care este impactul acestor programe în ce priveste cultura organizațională? În ce condiții se poate vorbi de beneficii de durată?

Beneficiile sunt clar de durată și le putem observa în ceea ce privește retenția angajaților, brandul de angajator, nivelul de angajament și loializarea oamenilor. Sunt indicatori pe care îi putem măsura dar, dincolo de asta, putem experimenta o stare de bine în cadrul organizației.

Programele de well-being stau la baza programului de fidelizare a angajaților. Astfel, pentru companiile unde există un istoric de retenție a angajaților pe termen lung, bugetele alocate în mod normal turnover-ului de personal (recrutare, training, imagine etc) sunt direcționate către dezvoltarea de acestui tip de programe.

Well Magazine: Privind din dubla perspectivă – dezvoltarea sustenabilă a organizațiilor și a angajaților, care ar fi cheia stării de bine în aceste vremuri turbulente?

Să avem în centru oamenii și asta să se vadă în acțiunile din organizație: procese de comunicare, relațiile între oameni, abordare managerială. Dacă avem oameni conectați între ei, care se susțin reciproc și au încredere unii în alții, atunci avem o cultură bazată pe comunicare transparentă. O cultură în care oamenii nu se feresc de conflicte și gândesc în soluții.