Viața “la distanță” nu e pe placul românilor

Românii nu preferă stilul de viață la distanță, văzut ca un cumul de constrângeri, la fel ca și în restul țărilor est-europene, relevă ediția 2021 a studiului pan-european „L’Observatoire Cetelem de la Consommation”. În ciuda unor aspecte benefice care, însă, nu sunt apreciate de toată lumea și nu mereu, se arată în comunicatul Cetelem prilejuit de lansarea cercetării.

Studiul a fost realizat în 15 țări din Uniunea Europeană, printre care și România, pe un număr de 14.200 de respondenți. Obiectivele acestuia au fost urmărirea impactului pandemiei asupra comportamentului de consum al europenilor și percepția asupra stilului de viață “la distanță” și a influenței acestuia în viața socială.

Viața la distanță a devenit o realitate globală, se menționează în comunicatul amintit, care se răsfrânge atât în modul cum se desfășoară activitățile cotidiene, cât și relațiile interumane. Însă acest stil de viață, care a accelerat adoptarea soluțiilor digitale ca alternativă la lipsa sau limitarea interacțiunilor umane, nu este universal acceptat în rândul europenilor. Deși 8 din 10 consideră că distanțarea face acum parte din traiul lor de zi cu zi, doar 45% se bucură într-adevăr de acest nou mod de viață.

Pe de altă parte, în toate țările incluse în cercetare a fost remarcată o deschidere mult mai mare spre adoptarea soluțiilor digitale și acceptarea aspectelor care țin de partea practică și funcțională a acestora. Astfel, când vorbesc despre efectuarea cumpărăturilor, gestionarea bugetului, realizarea de formalități administrative, acces la informații, consum cultural și telemuncă, rezolvarea acestora fără a fi nevoie de prezența fizică este extrem de apreciată de europeni. În contrast, aspectele vieții sociale și relaționale sunt experiențe pe care oamenii doresc în continuare să le trăiască față în față.

Potrivit L’Observatoire, stilul de viață la distanță este dominat în majoritate de sentimente negative, aproape trei sferturi dintre europeni (73%) îl definesc folosind cel puțin un termen negativ. Astfel, “singurătatea” (43%) este cel mai frecvent utilizat, alți termeni folosiți fiind “tristețe”, “dificultate” și “teamă”. Percepția generală este că „viața la distanță” este un oximoron, o formă de regresie socială și societală, o pierdere a umanității, punctează Cetelem în documentul menționat. Francezii și românii (81%) se numără printre cei mai critici, urmați îndeaproape de spanioli și belgieni (80%), dar și de italieni (79%).

Modul în care oamenii percep viața la distanță și se angajează să o urmeze depind de o varietate de factori, se mai arată în comentariul amintit, precum experiența, cultura și puterea economică. Astfel, locuitorii țărilor nordice sunt mult mai familiarizați cu tehnologiile digitale pe când cei din țările Europei de Sud și cele de la Mediterană admit că nu le-au folosit la fel de des. În țările din Europa de Est, există opinii mixte și un oarecare echilibru între pozitiv și negativ cu privire la aceste alternative.

În ce privește lucrul de acasă, România se număra înainte de pandemie printre țările europene cu cea mai mică proporție a angajaților care își desfășurau activitatea și din afara spațiului de la serviciu. În prezent, românii sunt printre cei mai deschiși europeni pentru a adopta modul de lucru hibrid (49% vs. media europeană 41%).

Când vorbim de educația online, marea majoritate a românilor opinează că aici lucrurile nu funcționează bine, printre cei mai critici europeni la acest capitol fiind și cehii și bulgarii. Suedezii sunt de departe cei mai convinși de eficacitatea acestui sistem în țara lor, urmați de cei din Marea Britanie și din Spania.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like