Interviu: „Grija față de mediu are un impact direct în starea noastră de bine”

Când vorbim de bune maniere, preferabil cât mai des, e bine să includem și un capitol despre mediu. Pentru că, începând de astăzi, Patrula de Reciclare a oferit acces tuturor la Ghidul de Bune Eco-Maniere, o colecție de bune reguli și practici testate vreme de un deceniu. Din grijă față de locul în care trăiesc ei și familiile lor, peste 120.000 de copii din toată țara au colectat mai bine de 8.000.000 kg de deșeuri electrice și electronice, demonstrând că schimbările mari se pot face cu gesturi mici. Însă, dincolo de colectare și reciclare, micii voluntari și profesorii lor au declanșat un val de schimbare pozitivă în materie de mentalitate. Mai multe despre spiritul și rezultatele acestui proiect, despre schimbările de percepții și comportament antrenate în comunitățile prin care a trecut Patrula de Reciclare și despre educația de mediu ca parte a educației pentru dezvoltare durabilă, în interviul cu Andreea Idriceanu Calev, Project Architect, Patrula de Reciclare.

Schimbarea începe cu fiecare dintre noi

Well Magazine: Ce înseamnă bune eco-maniere?
Înseamnă o colecție de bune reguli sau practici pe care e de dorit să le respectăm cu toții, în ideea de a respecta mediul în care trăim și pe cei din jurul nostru. Cum Patrula de Reciclare este o mișcare de tineret eco, eco-manierele reprezintă, în fapt, modul în care copiii și profesorii lor demonstrează schimbările care se pot face cu gesturi mici, din grijă pentru mediul nostru, al tuturor. Acțiuni care conduc la schimbări de percepții, atitudini și comportament în comunități, care cultivă simțul responsabilității în fiecare dintre noi. Vorbim și de schimbări în felul în care interacționăm, de stimularea spiritului de echipă.

Nu e un set de reguli pe care le-am scris noi, echipa de organizare, ci o sumă de bune practici pe care le-au elaborat în ani de zile peste 125.000 de copii și profesori implicați în proiect, demonstrând clar că schimbarea începe cu fiecare dintre noi. Și că trebuie să fim atenți la tot ce se întâmplă în jurul nostru. Pornind spre exemplu de la cum să folosești mai puțin plastic și mai puține ambalaje, cum să ai grijă de grădina școlii sau de pădure atunci când mergi la un picnic, până la modul de a colecta selectiv ori a recicla creativ. Toate acestea țin de eco-maniere. Până la urmă, e vorba de bune maniere în relația cu mediul – grija față de locul în care trăim.

Un cadru sistemic pentru buna educație de mediu

Well Magazine: Cum ați ajuns la concluzia că sunt necesare și cu gândul la care public țintă?
Nu a fost greu să ajungem aici pentru că, în 10 ani de activități ale Patrulei de Reciclare – din care primii opt dedicați colectării deșeurilor electrice, s-au adunat extraordinar de multe experiențe și bune practici acumulate de copiii participanți. Ceea ce am făcut noi a fost doar să le oferim niște direcții, încurajându-i pe ei să vină cu soluții. Ei au creat astfel un cadru sistemic pentru buna educație de mediu în școală, în comunitate, în localitate și chiar în familie. La finalul fiecărei ediții anuale, derulate pe parcursul anului școlar, se adunau atât de multe activități frumoase, practici cu bune rezultate și dovezi ale schimbărilor pozitive generate de aceștia în comunitate sau în familie, încât ideea de a le aduna într-un material care să le cuprindă a venit de la sine.

Dincolo de aceasta, trebuie precizat că ei au contribuit propriu-zis la colectarea deșeurilor electrice sau a altor tipuri de deșeuri. Astfel că, la începutul anului 2020 – când Patrula a împlinit 10 ani, am decis că ar fi păcat să nu afle cât mai mulți români despre toate acestea și așa le-am adunat ca o colecție în Ghidul de bune Eco-Maniere. Adaug faptul că în ultimii doi ani din cei 10 ani, proiectul s-a dezvoltat dincolo de educația privind colectarea deșeurilor electrice. În urma consultării cu profesorii, pe baza nevoilor din comunitățile lor, paleta de activități a fost extinsă la 10 teme, iar acestea au fost abordate practic.

Ghidul a fost elaborat așadar la finalul celui de-al 10-lea an, fiind scris pe baza experiențelor trăite de profesori și de copii. De altfel, principalul public țintă e constituit de copii și profesori, precum și de familiile celor implicați. Nu în ultimul rând, pot spune că aceste bune practici în domeniu sunt modele binevenite și pentru companii, care au probabil resurse mai generoase și ar putea implementa acest tip de activități prin implicarea angajaților. Aș spune că acest material reprezintă un bun punct de plecare în ceea ce privește bunele practici în educația pentru mediu, care poate fi dezvoltat împreună cu alte ONG-uri și alți parteneri.

Și-au găsit un drum în viață și s-au întors la școală

Well Magazine: Ce exemple concrete puteți oferi în termeni de schimbare reală, generată de activitățile membrilor Patrulei?
Sunt multe exemple pe care le-aș putea oferi, începând cu schimbările produse în familiile copiilor. Mulți părinți ne-au scris ce-a însemnat pentru copilul lor implicarea în aceste activități, dar și pentru familia lor. Pornind, de pildă, de la gesturi mici: copilul a devenit „polițistul” familiei, cel care nu le-a mai dat voie să arunce baterii la gunoi sau le-a cerut să închidă robinetul când se spală pe dinți și să stingă lumina când părăsesc o încăpere, iată exemple de comportamente care au început să fie aplicate în viața de zi cu zi. Și până la schimbări la scară mai mare, cum ar fi exemplul copiilor dintr-o școală rurală din județul Sibiu, care au adunat împreună cu părinții lor anvelope uzate și le-au folosit ca suporturi neconvenționale pentru flori și au înfrumusețat astfel spațiile comune din localitate. Acești copii au creat chiar un sistem local de colectare a deșeurilor, utilizat de cei din comunitate pentru a aduna în mod organizat plastic, hârtie și carton etc.

Un alt tip de rezultat concret este reducerea riscului de abandon școlar. Au fost copii care au avut rezultate și au fost valorizați în contextul participării la acest proiect, astfel că și-au găsit un drum în viață și s-au întors la școală. Printre copiii care au fost membri în Patrula de Reciclare acum unii sunt studenți care ne scriu și afirmă că implicarea în acest proiect le-a schimbat viața pentru că i-a învățat ce înseamnă să lucreze în echipă, să se ajute unii pe alții, să fie mai responsabili. Probabil că unii dintre acești copii se vor îndrepta spre facultăți cu un profil legat de protecția mediului.

Trebuie remarcat, de asemenea, că acești tineri au reușit să implice în activitatea lor și autoritățile locale. Au fost copii care au intrat în biroul primarului din localitate și au spus „vă rog să ne ajutați, avem nevoie de ajutorul dvs. ca Primar să facem asta și asta.” Și au obținut sprijinul autorităților locale în multe locuri. Un alt exemplu este cel al membrilor Patrulei de la un centru de educație incluzivă din Bistrița care – împreună cu un profesor coordonator foarte implicat în toate edițiile proiectului – au reușit să creeze programe locale împreună cu Agenția de Protecția Mediului. Sunt schimbări vizibile la care am asistat în acești ani, la nivelul comunităților locale, de la percepție la comportament. Nemaivorbind de cantitatea de deșeuri electrice și electronice colectate în 10 ani, care a depășit 8 milioane kg.

Chiar și în perioada de pandemie, când școlile erau închise și copiii învățau online, au fost profesori care au susținut proiectul din dorința de a-i angaja în activități educative și prin altfel de teme. În 2020, la sfârșit de martie, spre exemplu, când a fost Ora Pământului, profesorii și copiii s-au mobilizat pentru această acțiune. Astfel că sute de familii s-au implicat, au stins lumina în locuințe și au promovat mesajul în cercurile lor în cadrul unui proiect special – ”Martie Unplugged”. Toate aceste acțiuni au avut impact la nivel micro, schimbând percepții, atitudini și comportamente în raport cu mediul.

Implicare pe bază de voluntariat

Well Magazine: Câți copii și câți profesori au participat la acest proiect?
În cei 10 ani, peste 120.000 de copii și 4.500 de profesori din 1.275 de localități au activat în cadrul proiectelor Patrulei de Reciclare. Proiectul are acoperire națională, derulându-se în toate județele țării, inclusiv în București și Ilfov. Implicarea în acest proiect se face pe bază de voluntariat, astfel că numărul de școli din care s-au înscris a variat de la un an la altul. Profesorii coordonatori sunt desemnați de conducerea școlilor, iar ei își formează echipe de 15, maxim 25 de copii. De mult ori, echipele au fost mixte, în sensul că au reunit copii mai mici și mai mari, din diferite clase. În cea de-a 10-a ediție a proiectului au fost câteva sute de școli cu echipe active. Ediția a 11-a urmează, nu a început încă. Pe măsură ce anunțăm noi proiecte pe website și pe alte canale, ei se înscriu în funcție de temele de interes.

O posibilă disciplină opțională

Well Magazine: În ce măsură considerați oportună pe viitor introducerea în curricula școlară a unei discipline opționale dedicată educației de mediu?
Este o dezvoltare pe care o avem în vedere, dar dorim ca acel moment să vină natural. Oricum, acest proiect se derulează deja cu avizul Ministerului Educației și în parteneriat cu Ministerul Mediului și cu Inspectoratele Școlare. Introducerea ca disciplină opțională presupune parcurgerea unor etape suplimentare, cum ar fi atragerea unor formatori și specialiști care să creeze o curriculă de curs. Luăm în calcul și o potențială colaborare cu alte ONG-uri.

Când vorbim de dezvoltare durabilă, ne gândim în fapt la viitor

Well Magazine: Ghidul de bune eco-maniere a beneficiat de o prelansare, în cadrul conferinței UNESCO desfășurată recent la București. Cât de importantă este educația de mediu în contextul educației pentru dezvoltare durabilă?
Da, la final de septembrie am fost invitați la conferința Educație pentru dezvoltare durabilă, organizată de Comisia UNESCO în România. Intenția Comisiei a fost să prezinte proiecte care transformă comunități și o componentă importantă a evenimentului a fost astfel târgul de proiecte pentru dezvoltare durabilă, care a inclus peste 30 de proiecte cu rezultate foarte frumoase. Este important de știut că multe ONG-uri din România derulează proiecte extraordinare pe teme de educație și de protecția mediului, iar pentru noi a fost o mare onoare și bucurie să fim prezenți cu proiectul nostru într-o companie atât de prestigioasă.

Când vorbim de dezvoltare durabilă, ne gândim în fapt la viitor. În acest context, cred că orice proiect axat pe educația de mediu este esențial și sunt foarte multe teme pentru care e nevoie de educația copiilor și tinerilor, precum și de creșterea gradului de conștientizare a publicului în general. Colectarea selectivă a deșeurilor este doar una dintre ele, dar vorbim și despre reciclare creativă, de energie și combustibili aternativi, Smart Cities, protecția ecosistemelor șamd. Personal, cred că educația pentru mediu și pentru dezvoltarea durabilă este o direcție cheie a viitorului.

Să te implici pentru binele comun

Well Magazine: De la bune eco-maniere la formarea de caractere e doar un pas…
Da. Și aș aminti aici ce au remarcat copiii și profesorii implicați ca voluntari în Patrula de Reciclare. De pildă, „nu cred că România realizează cât e mult a contat faptul că a existat acest proiect prin care am reușit să creăm spiritul de voluntariat”, ceea ce înseamnă de fapt să te implici într-o cauză fără să primești nimic în schimb, doar pentru binele comun.

Acești copii vor rămâne întotdeauna cu acest spirit pentru că au crescut învățând să fie atenți la mediul din jur, să aibă grijă de acesta și să contribuie astfel la binele comunității. Dacă e să mergem la esență, acest proiect a facilitat cultivarea de comportamente sănătoase în rândul copiilor și, putem spune, formarea de caractere. La nivel de detaliu, nu trebuie uitat cât de mult contează că acești copii au dobândit abilități de a comunica, explica și convinge, începând cu cei din propria familie.

Aș puncta, de asemenea, că educația și grija pentru mediu în general are un impact direct în starea noastră de bine și modul frumos, sustenabil, de a trăi în armonie cu natura. Pe urmă, eu cred că puterea micilor comunități este foarte mare. Puterea exemplului funcționează extraordinar și dacă vom vedea, cât mai mulți dintre noi, cum mici comunități au reușit să schimbe modul în care se raportează la mediu, probabil că ne va inspira să facem și noi acele schimbări. Mai ales că nu este nevoie de cine știe ce investiții pentru aceasta, ci doar de dorința de a schimba în bine viața ta și a celor din jur.

Ghidul Bunelor Eco-Maniere poate fi vizualizat și descărcat aici.

Andreea Idriceanu Calev – Project Architect, Patrula de Reciclare
Andreea este de profesie jurnalist trecut prin industria comunicării și apoi devenit ONGist. Proiectul Patrula de Reciclare l-a lansat acum în 2011, alături de echipa Asociației RoRec, alături de care a rămas și in ziua de astăzi pentru că au reușit să construiască proiecte care au transformat oameni și comunități. Campaniile de comunicare, educare și informare derulate sub umbrela acestei organizații au adus schimbări benefice în sute de municipii, orașe și comune, pentru că au ajutat oamenii să înțeleagă de ce este important să avem grijă de mediul în care trăim și cum putem contribui fiecare dintre noi pentru a genera schimbări de atitudine sau de comportament în beneficiul nostru, al tuturor.
Credit foto: Rareș Helici
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like