Combaterea schimbărilor climatice este cu certitudine unul dintre cele mai arzătoare obiective de dezvoltare sustenabilă dintre cele 17 stabilite la nivel global. De altfel, ne aflăm sub un „Cod roșu pentru omenire”, cum a avertizat recent António Guterres, Secretarul General al ONU, așa că vremurile fierbinți pe care le trăim ne obligă la conștientizare. Și, mai mult, la schimbare radicală în materie de comportament, pe toate palierele – de la micro la macro. Despre viziunea României în materie de dezvoltare durabilă, prioritățile identificate de români și cât de mult se implică diferitele părți interesate din societatea românească pentru un viitor sustenabil, în interviul cu Dragoș Tuță, Fondator The CSR Agency și Președinte al Asociației Ambasada Sustenabilității în România.
Well Magazine: Ce forme îmbracă astăzi conceptul de sustenabilitate în societatea românească?
Putem observa schimbări de comportament care țin de sustenabilitate însă depinde la ce public ne uităm. Dacă vorbim despre cetățeni sau consumatori finali, în special pe segmentul Mileniali, vedem spre exemplu că ei achiziționează produsele în funcție de modul în care sunt ambalate, alegând să renunțe la pet-uri, plastic, produse de unică folosință și altele care dăunează mediului. Observăm de asemenea o atenție din ce în ce mai mare pentru respectarea diversității la locul de muncă, pentru modul în care sunt tratate persoanele din categorii de risc (cum ar fi persoane cu dizabilități sau din diferite etnii) sau în ce privește consumul (preferința pentru produse bio, organice).
Dacă privim spre liderii formali ai națiunii, în mediul politic și administrativ putem vedea o reacție, destul de slabă deocamdată, la accelerarea procesului din partea Uniunii Europene. Suntem încă în faza de transpunere cu copy-paste a directivelor europene. Nu avem încă determinarea necesară de a identifica specificul local și a profita de acest ritm accelerat al implementării dar este clar o preocupare mai mare. Trebuie să subliniez că există câteva persoane și organizații care au început să lucreze mai bine, cum ar fi Departamentul de Dezvoltare Durabilă, coordonat de domnul László Borbély, care depune eforturi să construiască instrumente și know-how în aparatul guvernamental. De asemenea, sunt inițiative și la nivelul Administrației Prezidențiale însă ne-am dori o intensificare a eforturilor de dezvoltare sustenabilă în România.
Dacă ne uităm la societatea civilă, aici pot spune că veștile sunt cele mai bune. Liderii organizațiilor neguvernamentale sunt din ce în ce mai preocupați de a acumula know-how și observăm direct acest lucru la membrii Coaliției România Sustenabilă și chiar în cadrul programului SustainAbility School.
Aș menționa că, din păcate, mediul academic pare cel mai puțin preocupat de acest domeniu. În mediul universitar nu avem încă programe sau facultăți specializate în dezvoltarea sustenabilă deși vorbim de tranziția la un nou model economic.
În fine, în mediul economic și de afaceri există unii lideri care au înțeles de câțiva ani acest proces de tranziție, făcând schimbări corespunzătoare în procesele de business, dar și ei sunt puțini, îi putem număra pe degetele de la două mâini. Marea majoritate așteaptă să vină inițiativele legislative care să-i oblige, ceea ce e un mare minus pentru economia românească. E posibil să vedem un mare număr de companii care vor avea probleme mari în atragerea de finanțări, cum e cazul Complexului Energetic Oltenia, sau chiar vor da faliment. Ca exemple pozitive pot da Lăptăria cu caimac (singurul producător și îmbuteliator de lapte care a folosit sticla ca unic ambalaj de produs și recent s-au listat la Bursă, dorind să înființeze prima stație de igienizare a sticlelor de lactate din România) sau start-up-ul Harpai din Cerașu, Prahova, care e primul producător român de paie din hârtie. Apoi, observăm un progres real în industria de retail și pot nominaliza aici Kaufland și Lidl, care au inițiative foarte bune atât în interiorul organizațiilor lor (măsoară și comunică transparent impactul non-financiar al activității lor asupra mediului, societății și economiei), sprijinind și lucrând îndeaproape și cu societatea civilă. Industria cimentului a progresat de asemenea foarte mult în acest sens.
Well Magazine: Cu ce misiune a pornit la drum Ambasada Sustenabilității în România? Cu ce proiecte și ce rezultate până acum?
Misiunea Ambasadei Sustenabilității în România este aceea de a promova modelul economic în care companiile, prin parteneriate, pot rezolva probleme sociale și de mediu fără a sacrifica eficiența economică, deci fără a se opri din a face profit. În cei trei ani de la înființare, am dezvoltat mai multe proiecte și programe, axate pe trei direcții mari.
În primul rând ne-am concentrat pe consolidarea și creșterea comunității de oameni care își doresc să se implice activ în promovarea sustenabilității și acestui nou model economic. Aici avem rezultate foarte bune, vorbim de o comunitate de zeci de mii de oameni care se implică în proiectele noastre. Ne axăm pe relația cu mediul economic și astfel am lansat programul Coaliția România Sustenabilă, în care avem peste 70 de organizații membre, cu peste 60.000 de angajați. Vin alături de noi tot mai multe companii responsabile dar și specialiști români și străini, care se regăsesc printre lectorii de la SustainAbility School sau printre speakerii de la Sustainability Talks.
E foarte importantă pentru noi și relația cu mediul diplomatic, care ne ajută să aducem în țară specialiști și know how din alte țări, unde noul model economic este deja implementat și beneficiem astfel de studii de caz din care putem învăța.
A doua direcție este cea a dialogului constant cu decidenții de la nivel guvernamental. Am reușit să încheiem un parteneriat formal cu Guvernul României, prin Departamentul de Dezvoltare Durabilă. Alături de membrii Coaliției România Sustenabilă, Ambasada Sustenabilității în România este organizația recunoscută ca principal partener de dialog pentru implementarea strategiei naționale de dezvoltare durabilă. Organizăm dezbateri cum sunt Sustainability Talks și alte programe care au scopul să armonizeze informația și viziunea din zona guvernamentală, societatea civilă și mediul economic, pentru că este important ca acești decidenți să fie la aceeași masă.
Nu în ultimul rând, prin Coaliția România Sustenabilă am creat o serie de grupuri de lucru precum cel pentru transparență și raportarea rezultatelor non-financiare. Apoi grupul de lucru România Solidară, lansat la începutul pandemiei, prin care se încearcă reducerea riscului persoanelor care se confruntă cu sărăcia extremă, dat fiind că în România existau peste 4,5 milioane de oameni în această situație. Un alt grup de lucru este Aerul nu are culoare politică, unde lucrăm cu ONG-urile specializate pentru a identifica soluții referitor la calitatea aerului și pentru a-i motiva pe cei responsabili din administrație să facă schimbări în acest sens. Desigur, lucrăm și cu jucătorii din mediul privat pentru a conștientiza nevoia de schimbare în procesele lor cu impact asupra mediului. În fine, un grup de lucru cu rezultate importante este cel împotriva risipei alimentare, unde am lucrat cu Banca pentru Alimente din România și cu Federația Băncilor pentru Alimente. În urma schimbărilor legislative, a fost facilitat procesul de donare și astfel a crescut foarte mult cantitatea de produse care ajung la băncile de alimente și mai departe la ONG-urile de servicii sociale sau chiar direct la beneficiari aflați în situația de sărăcie extremă.
Well Magazine: Cum comunicați activitatea și rezultatele acestor gupuri de lucru către publicul larg?
O spun fără reproș, agenda media este dominată de cancan-ul politic și astfel e foarte greu să ajungem cu aceste informații la publicul larg. Deși facem eforturi și în această direcție, ne concentrăm foarte mult pe comunicarea directă, prin newsletter și evenimente, prin website-ul nostru, canalul de YouTube și canalele social media. Cei care doresc să fie informați și să se implice trebuie să știe că organizațiile pot deveni membri ai Coaliției România Sustenabilă iar persoanele fizice interesate pot deveni voluntari în proiectele și programele noastre.
Dintre aceste programe, pe lângă Coaliția România Sustenabilă, aș mai menționa Community MeetUps – seria de întâlniri informale ale comunității, Sustainability Talks – seria de dezbateri cu teme fierbinți la care participă miniștri, directori de companii și reprezentanți ai societății civile, o emisiune pe care urmează să o lansăm, programul Ambasadorii Sustenabilității – prin care oferim recunoaștere persoanelor cu contribuții semnificative pe obiectivele de dezvoltare sustenabilă, programul SustainAbility School și VIP Cocktail – organizat în colaborare cu ambasade străine.
Well Magazine: Suntem sub un „Cod roșu pentru omenire”, așa cum a avertizat António Guterres, Secretar General al ONU, cu referire la Raportul lansat pe 9 august privind schimbările climatice. Cum a reacționat România la acest puternic semnal de alarmă, din informațiile pe care le dețineți?
În nici un fel, reacția este zero. Nu există nici o dezbatere, nici un plan sau promisiune de plan de măsuri. Din păcate, nici media nu a pus accentul pe această temă, nu a cerut răspunsuri din partea liderilor formali ai țării. Suntem preocupați de alte lucruri și timpul trece. Criza climatică a devenit o urgență climatică și o resimțim cu toții, și cetățenii și agenții economici. Să ne uităm doar la cei din agricultură, al căror proces – de la plantare până la recoltare – a fost dat peste cap.
Trebuie spus că solicitări în acest sens către autorități am făcut constant. Spre exemplu, în cazul temei calitatea aerului, am trimis scrisori deschise către primarul general al Capitalei și primarii de sectoare, către Primul Ministru, Ministrul Mediului, Garda de mediu. Și nu singuri ci împreună cu alte 70 de organizații neguvernamentale. Din păcate, reacțiile au fost de tipul am primit, știm, ne ocupăm… Nu s-a întâmplat nimic. Aceste scrisori sunt publicate pe site-ul AmbasadaSustenabilității.ro dar și pe un site special, B20aer.ro.
Well Magazine: Începând cu 29 iulie, omenirea trăieşte pe datorie după ce a consumat resursele Terrei din acest an, iar România şi-a consumat cota de resurse pe 21 iunie. Ce trebuie să rețină românii în special din această informație?
Ce aș sublinia în acest context este că trebuie să ne schimbăm comportamentul, atât în plan personal cât și la muncă, precum și în relația cu liderii politici, cărora trebuie să le cerem măsuri și să-i sprijinim atunci când le iau. De asemenea, trebuie să ne schimbăm comportamentul și în relație cu agenții economici și să îi încurajăm pe cei care își schimbă modelul de business, cumpărând mai mult de la ei. Spre exemplu, eu de ani de zile nu mai cumpăr produse îmbuteliate în pet, deși nu e ilegal. Dar aceleași produse le găsesc îmbuteliate în sticlă sau în doze de aluminiu, materiale care sunt reciclabile la nesfârșit și chiar dacă nu ar fi colectate și reciclate, acestea nu dăunează mediului în aceeași măsură ca pet-urile. În acest fel, putem reduce consumul inadecvat de resurse și impactul negativ asupra mediului și societății.
Așadar, depinde foarte mult de fiecare dintre noi. Să nu mai cumpărăm de la cei care ignoră aceste schimbări necesare și urgente. Să ne uităm la modul cum organizațiile relaționează cu angajații lor, la modul în care acestea lucrează cu furnizorii lor, dacă folosesc energie verde sau nu, ce produse aduc la raft șamd. Sunt aspecte care ar trebui să influențeze comportamentul nostru de cumpărare și consum. Atât timp cât vom cumpăra produse care fac rău mediului sau de la organizații care se comportă rău cu oamenii, acestea vor perpetua astfel de practici.
În același mod ne putem uita la oamenii politici. La nivel local, spre exemplu, avem stații de încărcare pentru mașini electrice amenajate de administrație? Avem piste adecvate pentru biciclete astfel încât să reducem traficul auto prin utilizarea mijloacelor de transport nepoluante?
Vorbim așadar despre schimbarea pe care fiecare dintre noi trebuie să o facem în comportamentul de consum și în activitatea desfășurată direct, precum și în relația cu autoritățile publice și operatorii economici.
Well Magazine: Care dintre obiectivele de dezvoltare sustenabilă stabilite de ONU sunt cele mai arzătoare pe plan global dar și în România?
Nu există o prioritizare între acestea însă, în funcție de contextul local, există anumite urgențe. Noi am realizat de pildă un studiu la finalul anului 2019, în care am urmărit perspectiva românilor pe acest subiect. Acesta a evidențiat că, din punct de vedere al amenințării la siguranța națională, românii au indicat obiectivele Orașe și comunități sustenabile (SDG 11), Sănătatea și bunăstarea (SDG 3) și Educația de calitate (SDG 4), urmate de Combaterea sărăciei (SDG 1), Accesul la apă potabilă și igienă (SDG6), Muncă decentă și creștere economică (SDG 8) și Industrie, inovare și infrastructură (SDG 9).
Observăm din acest studiu că atât din perspectiva urgenței cât și a impactului personal, pentru români top 3 este același – Orașe și comunități sustenabile, Sănătatea și bunăstarea și Educația de calitate.
Am comunicat rezultatele acestui studiu către CSAT și Administrația Prezidențială, precum și Premierului României. Din păcate, în strategia de siguranță națională găsim doar câteva referințe, spre exemplu la schimbările climatice, dar nu vedem măsuri clare, cel puțin nu au fost făcute publice. Cred cu tărie că societatea așteaptă să audă de la autorități că există o preocupare serioasă în aceste domenii.
Well Magazine: Ambasada Sustenabilității în România vizează dezvoltarea comunității oamenilor ce acționează responsabil și care sunt preocupați de traiul generațiilor viitoare. Cum veniți în întâmpinarea cetățenilor care doresc să se implice în domeniul dezvoltării durabile?
Urmărind canalele noastre de comunicare, cei interesați au acces liber la dezbateri și mesaje de la specialiști privind soluții posibile, cât și la exemple de organizații din țară cu care pot lucra direct în comunitatea lor. Este vorba de 70 de organizații, de la Banca pentru Alimente, de pildă, până la Asociația pentru Relații Comunitare și asociațiile de servicii sociale. În domeniul protecției mediului, de asemenea, sunt ONG-uri între care și Mai Mult Verde, care derulează un program extraordinar („Cu apele curate”) ce vizează reducerea cantității de plastic care ajunge în apele Dunării și nu numai.
Rolul său pivotal în dezvoltarea si promovarea practicilor de business sustenabile a devenit și mai puternic odată cu lansarea Ambasadei Sustenabilității în România, în iunie 2018, asociație non-profit al cărui inițiator și președinte este în prezent.
Dragoș crede cu tărie că nivelul de trai al românilor se va îmbunătăţi semnificativ odată cu creşterea gradului de responsabilitate a companiilor din ţara noastră și de aceea eforturile lui din ultimii ani se concentrează pe creșterea nivelului de implicare și colaborare al actorilor economici cu reprezentanții societății civile și mediul politic.