Well Magazine65% dintre tinerii români vor avea o opţiune diferită la alegerile parlamentare de anul acesta, faţă de scrutinul anterior, relevă un sondaj recent realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES). Aceasta în timp ce 18% dintre respondenţi au precizat că la parlamentare opţiunea lor va fi aceeaşi ca în urmă cu patru ani, 8% au spus că nu au luat o decizie, 1% au declarat că nu vor vota, iar 8% nu au vrut să răspundă.
Studiul a fost realizat pro bono, în beneficiul Centrului AGORA pentru Democraţie şi al iniţiativei “Tinerii votează”, pe un eşantion de 800 de respondenţi cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, în perioada 9-14 martie a.c.
De remarcat că alegerea “răului cel mai mic” este unul dintre factorii principali ce stau la baza opțiunii de vot a tinerilor (peste 4 din 10 respondenţi), urmat de profilul candidatului (indicat de 39% dintre intervievaţi) şi de activitatea partidului care susţine candidatul (38%). Doar un sfert (26%) ţin cont de ideologia cu care se identifică şi unul din cinci are în vedere programul electoral al partidului sau al candidatului, informează realizatorii sondajului, conform Agerpres.
Interesant este că participanții la studiu se declară în mică măsură (37%) și foarte mică măsură (35%) interesaţi de viaţa politică din România iar 76% dintre aceștia au încredere puţină sau foarte puţină în democraţia din România. Cu toate acestea, peste 60% dintre respondenţi spun că vor vota cu siguranţă la alegerile prezidenţiale, 58% susţin că vor merge sigur la vot pentru europarlamentare şi parlamentare, iar 59% vor ieşi să voteze aleşii locali.
36% dintre tinerii chestionați de IRES consideră că în 2024 alegerile prezidenţiale vor fi cele mai importante, în timp ce 24% le-au menționat pe cele parlamentare, 20% pe cele locale și 8% alegerile europarlamentare.
Potrivit sondajului, 42% dintre tineri se informează de pe reţelele sociale (Facebook, Instagram, TikTok, WhatsApp, Telegram) despre evenimentele de interes petrecute în România. 27% se informează din presa online, 18% de la tv, 7% de la colegi şi cunoscuţi, 2% de la radio, iar 3% din alte surse online. În ce privește încrederea tinerilor în conţinutul distribuit de oamenii politici sau partidele politice pe reţelele de socializare, aceasta este puţină (41%) și foarte puţină (46% ).
Referitor la posibilitatea plecării din România, 37% dintre cei chestionați au luat în considerare varianta plecării temporare, iar 15% a emigrării definitive.
Principalele aspecte identificate de cei mai mulţi tineri români ca fiind îngrijorătoare cu privire la situaţia lor în țară sunt lipsa oportunităţilor pe piaţa muncii (15%), calitatea slabă a educaţiei (14%), viciile (consumul de droguri, de alcool) (13%) şi inflaţia/nivelul de trai/ neajunsurile financiare (13%).
Doar 20-25% dintre tineri cred că România este o ţară orientată spre toţi cetăţenii săi (22%) sau spre tineri (23%) ori că este independentă (24%). O treime (33%) dintre intervievaţi sunt de părere că este o ţară predictibilă (33%), iar 28% că este echitabilă.
În ce priveşte încrederea tinerilor în instituţii, mediul universitar se află pe primul loc, fiind creditat cu multă şi foarte multă încredere de 56% dintre tineri. Este urmat de Uniunea Europeană (51%), armată (50%) și NATO (50%). Mijlocul clasamentului este ocupat de biserică – în care au multă şi foarte multă încredere 47% dintre tineri, ONG-uri (46%), marile companii din sectorul privat (42%), serviciile secrete (42%) şi poliţia (41%).
Pe lista instituţiilor creditate cu cea mai mică încredere în rândul tinerilor se află mass-media – doar 14% dintre tineri spun că îi acordă multă şi foarte multă încredere, urmată de Preşedintele României (11%), Guvernul României (9%) şi Parlamentul României (9%). Partidele politice sunt pe ultimul loc – doar 4% dintre participanţii la sondaj declară că au multă şi foarte multă încredere în acestea.
65% dintre respondenţi apreciază însă că tinerii au în mare sau foarte mare măsură puterea de a schimba lucrurile în România, iar 34% în măsură mică sau foarte mică. Aceasta în timp ce, în opinia majorității celor intervievați, în România lucrurile merg în prezent într-o direcţie greşită (68%).
Well Magazine
Mihaela Stoenescu
