Mihaela StoenescuMulte dintre aspectele care ne impactează negativ starea de bine nu sunt de data recentă dar pandemia și războiul și criza economică le-au accentuat și extins, cu consecințe încă greu de cuantificat pentru sănătatea publică. Stresul legat de grija zilei de mâine și epuizarea la locul de muncă se regăsesc printre cele mai cunoscute.
Dar și singurătatea – un fenomen social observat pe scară largă cu ani înainte de pandemie. În ciuda evoluției tehnologice care ne-a conectat într-o rețea globală, sau poate tocmai din această cauză, mulți oameni declarau că se simt singuri, chiar și dintre cei care în fapt nu trăiau singuri. Și asta în condițiile în care starea noastră de bine și chiar longevitatea depind în mare măsură de relațiile armonioase cu ceilalți, familie, prieteni etc, după cum relevă studii de mare notorietate. Nu avem date, cel puțin la noi, despre modul în care a evoluat situația după doi ani de izolare și alte restricții dar e lesne de imaginat ce impact a produs în rândul tinerilor și vârstnicilor, în special cei cu părinții sau, după caz, copiii aflați la muncă în străinătate.
Sentimentul sau percepția de singurătate constituie o amenințare serioasă la adresa sănătății mintale și fizice, semnala dr. Richard Davidson, reputat profesor american de psihologie si psihiatrie, fondator și director al Center for Health Minds, University of Wisconsin-Madison, într-o prelegere TEDex din toamna lui 2019. El a vorbit despre singurătate ca despre una dintre provocările majore ce afectau deja semnificativ starea de bine și sănătatea oamenilor într-o societate ce încă nu cunoscuse pandemia corona iar la războiul de azi nu se ducea nimeni cu gândul.
De remarcat că la acest capitol lucrurile nu erau diferite nici in Europa iar, în context, notabil e faptul că Marea Britanie anunțase deja în 2018 o strategie de adresare a fenomenului, instituind și postul de “Minister of Loneliness”. Faptul că problema s-a adâncit odată cu pandemia a fost subliniat în 2021 de oficialul britanic învestit cu această funcție, cu prilejul lansării campaniei de informare #LetsTalkLoneliness, prin care încuraja cetățenii afectați să comunice deschis despre asta și să ceară sprijin. Dacă adăugăm și faptul că demersurile au inclus formarea unei coaliții de organizații (The Tackling Loneliness Network) și constituirea unui fond de câteva milioane de lire (The Local Connections Fund), rezultă un cadru bine definit de acțiune, care poate inspira și alte țări, inclusiv România.
Însă oricât s-a acutizat între timp problema singurătății, trebuie spus că această provocare ocupa abia locul doi pe lista lui Davidson din 2019. Profesorul american desemna atunci drept “lider” în topul amenințărilor deficitul de atenție sau distragerea masivă a minții de la momentul prezent. O temă care ține de conștienta de sine, mai importantă acum ca niciodată, date fiind vremurile extrem de turbulente în care trăim. În discursul său, el a amintit de celebrul studiu Harvard, intitulat “A wandering mind is an unhappy mind”, care relevă că mintea noastră rătăcește o mare parte din timp. Mai exact, mintea “evadează” din momentul prezent – călătorind cu regret în trecut sau cu îngrijorare în viitor – nu mai puțin decât jumătate din perioada în care suntem conștienți de-a lungul zilei. Și, ca urmare a faptului că nu suntem cu adevărat atenți la ceea ce facem în momentul dat (operând așadar pe pilot automat), cum atestă studiul în cauză, suntem și mai puțin fericiți ori mulțumiți.
Dacă ne uităm atent la aceste două teme, putem intui o corelație destul de strânsă. Firește că sentimentul de singurătate pe care îl resimt atâția oameni poate apărea și pe fondul acestei lipse de atenție de la ceea ce fac în momentul prezent și ce este bun în viața lor, nu doar din motive obiective. Până la urmă, nu toți cei care experimentează temporar singurătatea se simt nefericiți, nu-i așa, trebuie să mai intervină și altceva. În orice caz, abilitatea de a fi prezent ori observator conștient, cu toate atributele aferente, joacă un rol cheie în ecuația stării de bine și, implicit, a sănătății mintale.
Directorul Center for Healthy Minds a oferit și alte indicii valide, sesizabile în celelalte două probleme prezentate. Spre exemplu, narativul care rulează constant în mintea noastră sau setul de convingeri formate în timp despre noi înșine, sub influența celor din proximitate, a mediului și culturii specifice. Acesta ne poate influența semnificativ viziunea despre viață, așa cum destule instanțe profesionale și spirituale subliniază frecvent. Dar Richard Davidson (autor între altele al cărții “Viața emoțională a creierului tău”) avertizează categoric că atașamentul unei persoane față de o poveste preponderent negativă despre sine poate duce la urmări grave, de la depresie până la sinucidere, iar aici trebuie luat aminte îndeosebi la tineri, cu precădere la adolescenți.
Într-adevăr, vremurile n-au fost nicicând mai neprietenoase, dominate de frică, incertitudini și haos, dar chiar și așa depinde de noi înșine să ne stabilim repere solide și valori autentice printr-o cunoaștere superioară.
În fine, ultima din cele patru provocări la adresa stării de bine despre care a vorbit dr. Richard Davidson este lipsa ori pierderea din vedere a scopului vieții. El susținea chiar că lipsa unui scop căruia să ne dedicăm cu pasiune constituie un predictor al morții timpurii, spre deosebire de cei care și l-au identificat și îl urmăresc cu perseverență. De fapt, cred eu, pentru mulți aceasta ar putea fi cea dintâi provocare, mai ales în lumea de astăzi, în care asistăm practic la un colaps al societății, așa cum o știam, iar alta nouă așteaptă / începe să fie creată.
Așadar, ce ne-ar putea motiva mai mult să trăim dacă nu însuși motivul primordial sau <de ce-ul> existenței noastre aici și acum? Iar răspunsul privitor la scopul personal poate fi găsit pe măsură ce avansăm în explorarea filonului spiritual al ființei, descoperim mai mult din cine suntem cu adevărat și recunoaștem acea esență unică ce caută a fi descoperită și exprimată creativ în mod cât se poate de liber.
Well Magazine
Mihaela Stoenescu
Oltean Olga
