În căutarea stării de bine …

Despre starea de bine ca necesitate se vorbea, studia și scria cu mult înainte de pandemie. Pe fundalul frenetic al vieții de zi cu zi și al numeroaselor provocări din plan personal și profesional, fenomene ca stresul, anxietatea și depresia luaseră deja proporții, astfel că greu mai puteau fi ignorate de autorități. Unele guverne au anunțat inițiative curajoase încă din 2018/9, spre exemplu rolul de Ministru al Singurătății în UK sau primul buget de well-being din Noua Zeelandă, iar Organizația Mondială a Sănătății a introdus sindromul de epuizare la locul de muncă (burn-out) pe lista fenomenelor ocupaționale.

Nu știm în ce măsură companiile și întreprinzătorii au luat act de semnalele de alarmă lansate înainte de anul 2020. Este evident însă că pandemia a adâncit și mai mult fenomenele existente, lărgind paleta de problematici pe multiple paliere ale societății – sănătate, educație, social, economie și afaceri. Cercetări globale precum cea realizată de Gallup la începutul acestui an în rândul angajaților arată spre exemplu că 80% dintre respondenți nu manifestă angajament la locul de muncă, aproape jumătate dintre ei declarând că viața lor a fost puternic afectată în 2020. Mai mult, unul din trei a declarat că și-a pierdut locul de muncă sau afacerea. Raportul relevă că aceștia s-au confruntat cu emoții negative într-o măsură semnificativ mai mare (anxietate, frustrare, mânie, tristețe) comparativ cu anul anterior, stress-ul zilnic ajungând practic la cote record.

“Și dacă următoarea criză globală va fi o pandemie în termeni de sănătate mintală?”, suna ipoteza exprimată de Jim Clifton, președintele Gallup, în comentariul introductiv al raportului. Evaluarea sănătății mintale a angajaților este de o importanță critică pentru angajatori, puncta acesta, deoarece suferința oamenilor poate distruge energia și spiritul inovativ necesare companiilor. Ca urmare, remarca șeful Gallup, primul pas pentru ca liderii să inverseze această tendință este crearea unei culturi care maximizează potențialul si starea de bine a fiecărui angajat. Rămâne de văzut ce strategii și programe vor fi implementate la nivel organizațional însă, așa cum sublinia Clifton, cert e că „firmele au nevoie ca oamenii lor să fie rezilienți, agili, energici și concentrați asupra activității”.

Fie că suntem angajați, fie pe cont propriu, schimbările cu care ne confruntăm sunt mai complexe decât orice am întâlnit până acum. Or, ca să le depășim, e nevoie să ne provocăm limitele, să ne activăm resursele și să devenim parte a soluției. Cât de greu ar fi să renunțăm la competitivitatea greșit înțeleasă și să punem alături expertiza plus abilitățile de care dispunem, cu viziune, cu integritate și empatie, dialog autentic și disponibilitatea de a colabora pentru binele comun? Doar astfel putem crea împreună noua realitate pe care ne-o dorim, eventual cu convingerea că imposibilul e mai degrabă o iluzie.

În acest spirit am pornit la drum cu Well Magazine, o revistă online dedicată cultivării stării de bine, prin cunoaștere și împuternicire de sine, dezvoltare și învățare continuă, din dublă perspectivă – individuală și organizațională. Ne-am propus aducem în lumină oameni și valori, idei, proiecte și programe care susțin această misiune. Credem cu tărie că acum, mai mult decât oricând, este timpul să ne deschidem mai mult, să ne apropiem în ciuda distanței și să colaborăm cu responsabilitate pentru un bine mai mare și un viitor sustenabil. În mod particular, credem că înțelepciunea din îndemnul “Fii tu însuți schimbarea pe care o vrei în lume” se dezvăluie astăzi mai clar ca niciodată, oferind un indiciu valid al direcției de urmat. 

Starea de bine și cunoașterea de sine

Cu toții aspirăm la starea de bine dar rareori ne oprim din vâltoarea zilnică pentru a reflecta la semnificația acesteia. Ce înseamnă pentru mine a fi bine poate fi foarte diferit pentru tine dar un lucru e sigur – starea aceasta începe dintr-un punct de echilibru. Mai departe, ține în mare măsură de noi să ajungem a înflori, nu doar a supraviețui. În aceste vremuri de schimbare accelerată, suntem puși în fața unor alegeri de importanță critică iar dacă e să știm că am ales bine, este crucial să ne antrenăm atenția și rafinăm capacitatea de a discerne, selectând drastic din noianul de informații la care suntem expuși. Este vital să ne acordăm destul timp pentru a defini ce înseamnă starea de bine pentru noi înșine, pentru că suntem unici, nu-i așa, și avem propriul fel de a vedea lumea. Iar pentru a obține o imagine clară, este util să cunoaștem principalele coordonate și elemente pe care științele moderne ni le pun din abundență la dispoziție. Și poate să conștientizăm, înainte de toate, binele pornește din interior…

Bine, dar cum arată și cum se simte starea de bine? Mulți o asociază în primul rând cu un corp sănătos însă trec ușor cu vederea abordarea holistică, care mizează pe echilibrul dintre minte, trup și suflet. Sunt multe căi prin care putem ajunge acolo, trebuie doar să o găsim pe cea potrivită pentru noi. Tabloul devine mai cuprinzător dacă ascultăm experți precum cei de la HeartMath Institute US, care vorbesc despre importanța stării de coerență dintre inimă, creier și emoții, și modul în care aceasta determină coerența ori coeziunea în relațiile fiecăruia și, mai departe, în lume. De apreciat faptul că cei de la HeartMath au creat instrumente și aplicații în acest sens, din care unele sunt oferite gratuit. Cheia este la fiecare dintre noi, așa cum reiese din alte cercetări multidisciplinare precum neurobiologia interpersonală, al cărui exponent – psihiatrul Daniel J. Siegel – vorbește despre integrarea creierului. Adept al ideii de observare a minții, el pune accentul pe cultivarea conștienței, respectiv a conștiinței. Ceea ce se poate numi, punctează autorul cărții “Conștient”, și întărirea minții, deoarece astfel se produce integrarea creierului (dezvoltarea legăturilor dintre diferite regiuni cerebrale), cu efect în îmbunătățirea capacității acestuia de a regla emoția, atenția, gândirea și comportamentul. În viziunea sa, trei sunt aptitudinile care contribuie la crearea stării de bine atenția concentrată, conștiența deschisă și intenția binevoitoare, și pe toate le putem cultiva.

Faptul că starea noastră de bine depinde în primul rând de noi înșine e susținut atât de maeștrii spirituali cât și de oamenii de știință. Avem puterea de a ne controla starea de bine, spune Deepak Chopra, o figură proeminentă a curentului new age și autor, între altele, al cărții Rețeta fericirii supreme”. Promotor activ al echilibrului dintre minte, trup și suflet, Chopra ofera prin fundația sa numeroase programe de well-being, meditație și welness. La rândul său, Richard J. Davidson, profesor de psihologie și psihiatrie, co-autor al volumului Însușiri modificate” (împreună cu Daniel Goleman), susține convingător că well-being-ul este o abilitate pe care o putem dobândi la fel de bine cum putem învăța să cântăm la un instrument. Davidson afirmă că primul pilon al stării de bine este reziliența – capacitatea de a ne reveni cât mai rapid din situațiile dificile cu care ne confruntăm la un moment dat. Și, pentru a atinge o stare de bine sustenabilă, adaugă el, avem nevoie în plus de o perspectivă optimistă asupra vieții și de generozitate față de cei din jur.

Similar, psihologul Rick Hanson, autor al cărții Creierul fericit”, subliniază reziliența este o capacitate vitală – un fel de must-have îndeosebi în perioade turbulente, iar la temelia acesteia stau o serie de resurse interioare precum curajul, încrederea în sine, compasiunea și înțelegerea modului adecvat de a relaționa cu propriile gânduri și emoții, dar și cu cei din jur. Bunătatea și compasiunea fac de asemenea obiect de training, de regulă ca parte a unor programe mai ample de mindfulness sau MBSR (mindfulness-based stress reduction). Interesant de remarcat că în ecuația stării de bine, binele era deja acolo, poate doar trebuia privit dintr-un unghi ceva mai larg… De altfel, așa cum spunea într-o prelegere profesorul Jon Kabat-Zinn, creatorul unei clinici dedicate MBSR, ideograma chineză corespunzătoare mindfulness înseamnă literalmente prezența inimii. Potrivit lui Kabat-Zinn, practicile de tip mindfulness vizează antrenarea atenției în mod conștient și sistematic, dat fiind că mintea are obiceiul de a eluda prezentul într-o măsură mai mare decât ne-am imagina (47% din timp, arată un studiu Harvard) și este atrasă cu predilecție de aspecte negative.

Cât despre prezență sau conștiența de sine – o condiție primordială pentru dezvoltarea capacității de auto-reglementare, tema este abordată extensiv în diferite discipline și sisteme de cunoaștere. Cunoscut drept părintele inteligenței emoționale, Daniel Goleman o plasează pe primul loc în modelul EQ pe care l-a dezvoltat și îl prezintă inclusiv în programe de leadership. Pe bună dreptate, cum să ajungem la self management dacă nu stăpânim mai întâi capitolul self awareness? Și mai departe, la social awareness și relationship management, cu atât mai puțin. Dacă ne uităm atent, observăm că, de fapt, orice căutare onestă și riguroasă a stării de bine ne conduce întâi la conștiența de sine.

Cu alte cuvinte, în căutarea stării de bine, ne căutăm de fapt pe noi înșine. Căci doar aflând cine suntem, vom fi cu adevărat bine – cu noi înșine, apoi cu cei de alături și cu întreaga lume. Nu intru aici pe tărâmul spiritualității deși aceste esențe se află chiar în miezul învățăturilor respective. Iar Eckhart Tolle, autorul “Puterii prezentului”, probabil cel mai cunoscut maestru spiritual contemporan, explică neobosit și accesibil pentru toți cei interesați cum și cu beneficii putem cultiva o prezență autentică.

Închei dar nu fără a aminti despre cadrul mai larg, definit de Gallup, în care well-being-ul este văzut la intersecția mai multor planuri. Pe lângă sănătatea corpului, conform studiilor Gallup, sunt de luat în considerare și (împlinirea din) planul carierei ori activității profesionale, (armonia din) planul relațional / social, (bună-starea din) domeniul financiar și (satisfacția percepută în) contextul comunitar.

După acest rapid survol deasupra vastului teritoriu numit well-being, pare că misiunea cu care Well Magazine pornește la drum este una foarte ambițioasă. Așa și e dar being este doar prima dintre categoriile abordate în revistă, fiind completată de living, working și growing. Ceea ce nu înseamnă că nu vom ține ștacheta sus la capitolul calitate a conținutului.

Mulțumesc tuturor contributorilor care ni s-au alăturat în această călătorie încă de la început, precum și celor care vor intra pe parcurs în rândul cultivatorilor de bine!

 

Mihaela Stoenescu este Fondatorul revistei online Well Magazine și Managing Director al companiei Core Learning Center SRL, care oferă servicii de training, coaching și consultanță. 

Profesionist de comunicare prin excelență, Mihaela a antrenat această abilitate peste 20 de ani, în calitate de jurnalist și apoi de expert în Relații Publice. Cu perspective și abordări diferite, deopotrivă interesante, cele două roluri i-au adus satisfacție și învățăminte valoroase din interacțiunea cu oamenii. Suprinzător sau nu, experiența acumulată din postura de comunicator i-a deschis drumul și interesul pentru coaching. Tot comunicare însă într-un parteneriat unu la unu, centrat exclusiv pe obiectivul clientului. Un dialog autentic, cu potențial alchimic, transformator.

Mihaela a urmat studii postuniversitare de Managementul Afacerilor la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Universitatea Al.I.Cuza Iași, după ce mai înainte a absolvit Facultatea de Inginerie Chimică la Universitatea Tehnică Gh. Asachi din Iași. A urmat, între altele, cursuri de Negociere și Branding, și s-a certificat în Relații Publice (CIPR UK). S-a format de asemenea ca specialist de Coaching și Trainer. 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like