Tot mai mulți români indeciși înainte de alegeri

Alegerile prezidențiale din 2025 se află sub semnul incertitudinii și al fragmentării, relevă un studiu MKOR foarte recent. Cu doar câteva zile înainte de scrutinul din 4 mai, 1 din 5 români declară că nu știe cu cine ar vota în primul tur, iar în scenariile simulate pentru turul 2, între 41% și 55% dintre respondenți nu exprimă o opțiune clară.

MKOR a reluat studiul independent „Consumer Sentiment 2025” pentru a oferi o imagine fidelă și actualizată a realității electorale din România. Această cercetare a fost realizată 100% independent, exclusiv din inițiativa MKOR, fără finanțare sau influență din partea vreunui actor politic sau instituțional.

Comparativ cu cercetarea realizată la sfârșitul lunii martie, datele actualizate relevă o creștere îngrijorătoare a indeciziei în rândul electoratului, o scădere a intenției declarate de participare la vot și o volatilitate crescută a opțiunilor de vot în turul al doilea.

Răspunsurile spontane la întrebarea “Cu cine ai vota?” („top of mind” / neînsoțită de o listă de opțiuni) evidențiază o creștere accentuată a indeciziei și a absenței unui răspuns ferm. Astfel, comparativ cu studiul similar din martie – când 45,3% dintre respondenți nu indicau nici un candidat sau refuzau să răspundă, în aprilie, procentul celor fără un răspuns a crescut la 50,9%. Fapt care constituie semnul unei degradări a mobilizării electorale și creșterii confuziei în rândul electoratului.

Potrivit MKOR, această evoluție sugerează că, deși candidații principali rămân relativ stabili în preferințele alegătorilor activi, majoritatea cetățenilor sunt mai nesiguri decât în martie și ar putea decide pe ultima sută de metri.

În intenția de vot pentru primul tur, datele colectate la final de aprilie arată câteva schimbări importante față de măsurătoarea realizată la sfârșitul lunii martie. Între acestea, liderul topului „top of mind” își consolidează ușor poziția, crește cu 1,9 puncte procentuale și ajunge la 33,1%. Un al doilea candidat urcă de la 18,8% la 21%, și îl devansează pe al treilea, care pierde aproape 3,3 puncte procentuale și coboară la 19,4%. Un alt candidat continuă trendul descendent, pierzând 2,3 puncte procentuale față de martie, în timp ce altul înregistrează un avans modest, de +2 puncte procentuale.

Datele din aprilie confirmă ceea ce doar se intuia la final de martie: alegerile prezidențiale din 2025 vor fi marcate de o volatilitate crescută și de un nivel record al incertitudinii. Însă, față de cercetarea anterioară, în studiul din aprilie a fost introdusă explicit o nouă opțiune de răspuns – „Nu știu / Indecis”, care le-a permis respondenților să-și exprime mai clar lipsa unei alegeri ferme. Această opțiune a reliefat fragmentare masivă a votului.

Mai precis, spre deosebire de martie, în toate scenariile de tur 2 testate, ponderile alegătorilor care nu exprimă o opțiune clară au crescut cu 7-10 puncte procentuale. De asemenea, nici un candidat nu mai depășește pragul de 35% din intențiile de vot exprimate ferm, ceea ce sugerează că victoria în turul 2 va depinde mai mult ca oricând de mobilizarea pe ultima sută de metri.

În fapt, potrivit analizei MKOR, introducerea opțiunii „Nu știu / Indecis” a dezvăluit că o mare parte din electorat nu doar că nu a ales încă un candidat, dar nici nu se simte reprezentată de opțiunile existente. Această masă critică de alegători indeciși sau nemobilizați poate decide rezultatul final, se subliniază în raport, dar poate amplifica și contestarea legitimității alegerilor.

Dacă în martie părea că mobilizarea la vot va fi una semnificativă în alegerile prezidențiale din mai 2025, datele din aprilie schimbă această perspectivă în sensul că intenția declarată de participare scade în dreptul tuturor candidaților principali. Fapt care crește semnificativ riscul ca rezultatul final să fie influențat de absenteism sau de un vot de protest exprimat prin voturi albe și nule.

Cu alte cuvinte, scăderea participării sigure – coroborată cu creșterea indeciziei și a opțiunilor de vot nul/alb – indică un risc major ca rezultatul alegerilor să fie decise de un electorat restrâns.

În fine, recentul studiu MKOR confirmă o fractură socio-demografică adâncită între susținătorii principalilor candidați, față de cercetarea anterioară. Din perspectivă electorală, România este mai polarizată decât acum o lună, pe toate dimensiunile relevante: venituri, educație, reședință urban/rural și statut profesional.

Astfel, candidatul care conduce „top of mind” beneficiază de un sprijin consolidat în mediul rural, în rândul cetățenilor cu studii generale și venituri reduse. În cazul acestui segment, motivația dominantă rămâne dorința de schimbare și anti-sistem, se arată în raportul MKOR. De cealaltă parte, a electoratului educat din mediul urban, cu venituri medii și mari, un candidat are o susținere stabilă, motivațiile principale fiind personalitatea și integritatea. Ancorat tot în mediul urban dar în ușoară scădere față de martie, un alt candidat e susținut predominant de  alegători cu venituri medii, care îl sprijină din „inertie politică” sau lipsă de alternative, după cum arată același raport. Un al treilea care își menține bazinul preponderent urban înregistrează o scădere ușoară a ponderii în rândul votanților cu venituri mari, principalul atu invocat în acest caz fiind experiența politică.

România se confruntă așadar cu un peisaj electoral mai tensionat și mai fragmentat decât arăta la final de martie. Deși polarizarea era evidentă și în urmă cu o lună, datele MKOR din aprilie confirmă că ruptura socială și incertitudinea electorală s-au adâncit.

Cea mai importantă schimbare față de martie este explozia indeciziei, subliniază autorii studiului amintit, iar inserarea opțiunii „Nu știu / Indecis” în simulările de tur 2 a scos la suprafață faptul că aproape jumătate dintre alegători ezită, refuză să aleagă sau își anulează votul.

Indiferent de rezultatul din 4 mai, punctează raportul, un lucru este clar: România intră într-o nouă etapă, una în care fragmentarea socială, polarizarea valorică și criza încrederii în sistem vor continua să modeleze agenda publică mult timp după încheierea alegerilor.

Cercetarea a fost realizată în perioada 24-27 aprilie 2025 prin metoda CAWI, pe un eșantion de 1750 persoane, reprezentativ la nivel național după structura de rezidență, gen, vârstă, nivel de educație și comportamentul electoral din turul 1 al alegerilor prezidențiale din 2024.