Ce-și doresc femeile de 8 Martie și nu numai

În topul cadourilor preferate de 8 Martie, femeile plasează experiențe de relaxare precum o vacanță sau o excursie, urmate de flori și bijuterii, relevă un studiu realizat de Raiffeisen Bank împreună cu o companie globală de cercetare.

Nu se știe câte românce au primit o vacanță în dar de Ziua internațională a Femeii însă, potrivit unei analize Glovo, florile sunt în topul cadourilor pe care le primesc de 8 Martie. Astfel, în 2024 spre exemplu, România a fost lider absolut la comenzile de flori, devansând toate celelalte țări în care Glovo este activ.

Lalelele au fost cele mai populare flori comandate de români, urmate în top de trandafiri și frezii. În București, Cluj-Napoca și Constanța s-au înregistrat cele mai multe comenzi de flori dar și mâncarea a făcut vânzări importante – în special specialități asiatice cum ar fi sushi și dulciuri precum clătite și waffle.

Dincolo de tradiționalele flori și cadouri, femeile din România își doresc mai mult timp pentru ele, stabilitate și independență financiară, după cum reiese din studiul Raiffeisen Bank. Dat fiind că din totalul cheltuielilor din gospodărie, 65% sunt necesare pentru nevoile de bază, arată studiul menționat, femeile alocă maximum 15% din buget pentru îngrijirea personală, divertisment sau dezvoltarea personală.

În ciuda priorităților gospodăriei, între care produsele de larg consum și locuința, 6 din 10 femei reușesc totuși să economisească 20% din veniturile proprii, însă 20% nu pun deloc bani deoparte din cauza resurselor financiare limitate. În orice caz, aproximativ 90% dintre femeile intervievate cred că este important să aibă un plan financiar pentru viitor.

Studiul Raiffeisen Bank România, în colaborare cu Appinio, de tip CAWI, a fost realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel național, alcătuit din 600 de femei, cu studii medii și superioare și cu o medie de venit de aproximativ 4.500 lei pe lună. Cercetarea a fost realizată în perioada februarie – martie 2025.

De remarcat, în contextul resurselor financiare, că decalajul salarial între femei și bărbați pe piața muncii se menține la peste 20% și în 2024, potrivit analizei ”Gender Pay Gap”, realizate de PwC România pe baza datelor colectate în cadrul sondajului Paywell 2024 (efectuat în peste 160 de companii din 7 sectoare de activitate, cu peste 125.000 de angajați). Calculat ca raport între salariul mediu al bărbaților și cel al femeilor, acest decalaj a urmat o tendință de scădere, de la 21,6% în 2023 și 23,3% în 2022.

Studiul PwC România evidențiază că femeile tind să ocupe locuri de muncă mai slab plătite decât bărbații iar bărbații primesc bonusuri cu 19% mai mari decât femeile. Cele mai mari diferențe salariale se înregistrează în sectorul bancar (30,18%), cel farmaceutic (16,11%) și retail (14,82%), precum și la nivelul funcțiilor de operator de 19,2%, iar cele mai mici la nivel de top management, de 5,76%. De asemenea, dferențele salariale cresc odată cu vârsta.

Potrivit cercetării ”Gender Pay Gap’, cele mai mici diferențe sunt în tehnologie (11,26%), iar în industrie și BPO, femeile au salarii cu 5,51% și, respectiv, 1,46% mai mari.

Directiva UE privind transparența salarială și Directiva privind raportarea privind durabilitatea întreprinderilor (CSRD) consolidează principiul ”plată egală pentru muncă egală”, impunând transparență salarială și mecanisme de aplicare.

Studiul mai arată că în 33 de state OCDE decalajul salarial între femei și bărbați este de 13,1%.

Potrivit indicelui Women in Work (WiW Index), realizat de PwC în 33 de state membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), deși s-au înregistrat progrese importante în perioada 2011-2023 în ceea ce privește reducerea inegalităților între femei și bărbați pe piața muncii, decalajul de gen încă persistă. Scorul mediu al indicelui a crescut de la 56,3 în 2011 la 69 în 2023, cu un avans de un punct procentual față de 2022.

Această îmbunătățire a fost susținută de o creștere a ratei de participare a femeilor, de la 72,1% în 2022 la 72,7% în 2023, și de o scădere a diferenței salariale, de la 13,5% la 13,1% în anii menționați.

Datele arată că, de la lansarea indicelui în 2011, mai multe femei intră și rămân pe piața muncii, iar remunerațiile devin mai echitabile, semne că forța de muncă devine treptat mai incluzivă.

Indicele WiW măsoară progresele înregistrate în ceea ce privește egalitatea de gen la locul de muncă în cadrul OCDE, luând în considerare cinci indicatori: diferența de remunerare între femei și bărbați, rata de participare a femeilor la forța de muncă, diferența dintre ratele de participare a bărbaților și a femeilor la forța de muncă, rata șomajului în rândul femeilor și rata de ocupare a forței de muncă cu normă întreagă în rândul femeilor.

Islanda ocupă primul loc în WiW, urmată de Noua Zeelandă și Luxemburg. Acestea sunt urmate în ordine de Suedia, Slovenia, Irlanda, Polonia, Portugalia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Australia, Belgia, Estonia, Olanda, Ungaria, Canada, Regatul Unit, Slovacia, Elveția, Germania, Franța, Cehia, Israel, Statele Unite, Spania, Austria, Japonia, Grecia și Italia.