World Happiness Report 2022: accentul cade pe bunăvoință

E greu să fii fericit în vremuri de pandemie și război, astfel că – deloc surprinzător – World Happiness Report 2022 pune accentul mai mult pe bunăvoință. Ajuns la cea de-a 10-a ediție, raportul lansat în luna martie a.c. relevă creșterea considerabilă a manifestărilor ce demonstrează altruism și bunătate, între care primele trei identificate sunt ajutorarea străinilor, voluntariat și donații în bani către organizații caritabile. Ponderea celor care au declarat că s-au implicat în astfel activități în fiecare parte a lumii a depășit cu circa 25% nivelul înregistrat înainte de pandemie.

Așa cum se arată în introducere, ținta principală a raportului este aceea de a măsura progresul în ce privește starea de fericire sau de bine a oamenilor. Autorii subliniază faptul că aceasta poate fi măsurată și – adaugă ei – dat fiind că se cunosc multe dintre aspectele ce îi stau la bază, astăzi e posibil ca politicile publice să ia în calcul acest obiectiv.

Studiul are la bază date furnizate de Gallup World Poll și date din alte sondaje efectuate la nivel global, care au urmărit cum își evaluează calitatea vieții oamenii din peste 150 de țări. Pe lângă aspecte ca fericirea, bunăvoința și încrederea, studiul a avut drept scop realizarea clasamentului țărilor cu cel mai ridicat nivel al fericirii, respectiv al stării de bine definite prin echilibru și armonie.

Finlanda conduce în topul fericirii

Finlanda este lider în acest top pentru a cincea oară consecutiv, fiind urmată de Danemarca și Islanda, Elveția, Olanda, Luxemburg, Suedia, Norvegia, Israel și Noua Zeelandă. România se situează pe locul 28 în clasamentul pe 2022, conform evaluărilor românilor, în timp ce în urmă cu 7 ani ocupa locul 86. Interesant de remarcat că, în acest clasament, România surclasează Spania (locul 29) și Italia (31), dar și țări precum Polonia (48) sau Grecia (58), ceea ce ar putea indica o perspectivă destul de optimistă a românilor.

Clasamentul a fost realizat potrivit răspunsurilor respondenților privind modul cum își evaluează propria viață în țara lor, acestea fiind încadrate apoi în șase criterii principale: produsul național brut pe cap de locuitor, sprijinul din planul social, estimarea duratei de viață sănătoasă, libertatea de a face propriile alegeri de viață, generozitatea și percepția asupra corupției. De asemenea, rezultatele au luat în considerare și starea emoțională experimentată în decursul zilei anterioare (pozitivă sau negativă), urmărind cum explică aceasta evaluările oamenilor asupra propriei vieți.

Datele colectate în 2021 confirmă în general evaluările din 2020 și reflectă din perspectiva impactului emoțional că oamenii au manifestat o remarcabilă reziliență pe parcursul perioadei de pandemie. Cu mențiunea însă că pentru tineri satisfacția a scăzut, în timp ce pentru cei de peste 60 ani, a crescut ușor. Comparativ cu perioada premergătoare pandemiei, nivelul de îngrijorare și stres au crescut – cu 8% în 2020 și, respectiv, cu 4% în 2021.

Sub aspect pozitiv, așa cum punctează World Hapiness Report, cea mai remarcabilă schimbare observată în cel de-al doilea an al pandemiei de coronavirus este valul de bunăvoință pe care oamenii l-au manifestat. Potrivit editorilor, aceasta a reprezentat un element important în evaluările efectuate de cei care au oferit și au primit sprijin, precum și de observatori. În toate regiunile lumii, s-au înregistrat creșteri procentuale substanțiale în rândul oamenilor care au donat bani, au oferit sprijin și au lucrat voluntar în beneficiul celor aflați în nevoie. De asemenea, pandemia a scos în evidență importanța crucială a încrederii, ca impact asupra stării de bine a oamenilor. În ce privește perspectiva, fericirea va depinde de o multitudine de factori, inclusiv cursul pe care îl va urma pandemia și amploarea conflictului militar declanșat în Ucraina.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like