Stresul la locul de muncă, principala îngrijorare a angajaților

Potrivit studiului Deloitte 2024 Global Human Capital Trends, principala îngrijorare pentru mai mult de jumătate (54%) dintre angajații din toată lumea este stresul la locul de muncă. Pe următoarele locuri în topul preocupărilor acestora se află amenințarea de a-și pierde locul de muncă în contextul avansului tehnologic (28%) și nevoia crescândă de noi abilități sau noi joburi pe fondul influenței tehnologiei asupra modelelor de business (25%).

Riscurile privind siguranța fizică la locul de muncă constituie o altă îngrijorare semnificativă (24%), dar și impunerea unei disponibilități extinse pentru job, grație tehnologiei digitale (22%). Alte preocupări ale oamenilor sunt legate de posibilitatea angajatorilor de a le monitoriza munca fără acordul lor (22%) dar și de lipsa conexiunii și a sentimentului de apartenență specifice lucrului în regim remote sau hibrid (20%).

Studiul introduce conceptul de sustenabilitate din perspectivă umană, care se referă la efortul organizațiilor de a crea un mediu de lucru sustenabil, capabil să susțină dezvoltarea angajaților și, în același timp, să pună accent pe sănătatea și starea lor de bine. În timp ce marea majoritate a executivilor intervievați (76%) admit importanța sustenabilității în acest context, mai puțin de jumătate (46%) iau măsuri corespunzătoare și numai 10% abordează cu succes tema amintită.

Această discrepanță se adaugă, după cum reiese din cercetare, diferenței de percepție privind sustenabilitatea umană de la un nivel ierarhic la altul. Astfel, comparativ cu cei 89% dintre cei de la nivel executiv care spun că organizația lor avansează într-un fel sau altul în această direcție, doar 41% dintre angajații non-executivi spun același lucru.

“Pentru organizații, acoperirea golului dintre ști cum să faci ceva și acțiunea propriu-zisă în acest sens implică un demers cuprinzător, bazat pe strategii de creștere a performanței ce combină rezultate la nivel uman și de business.”, afirmă Raluca Bontas, Partener, Deloitte Romania, citată într-un comunicat dedicat studiului. Ea a punctat necesitatea ca liderii să adapteze metodele tradiționale la exigențele actuale, amintind de nevoia ca relațiile cu angajații să fie axate pe încredere și pe o valorizare reală a atributelor umane.

Odată cu avansul technologiei, devin posibile noi modalități de lucru care pot îmbunătăți performanța umană, se mai arată în comunicatul Deloitte. Dar, pentru ca organizațiile să experimenteze fără a pune sub risc obiectivele de afaceri, trebuie adoptată o mentalitate de tip “loc de joacă digital”, care presupune democratizarea oportunităților de utilizare a tehnologiei. De altfel, cei mai mulți reprezentanți ai organizațiilor recunosc importanța unei astfel de mentalități (65%) însă doar 41% fac ceva și puțini fac destul (10%) pentru a progresa semnificativ.

Pe măsură ce inteligența artificală avansează, subliniază studiul menționat, organizațiile pot întâmpina provocări în ce privește identificarea posibilităților de colaborare între oameni și technologie. Deși 73% dintre respondenți consideră important ca imaginația umană să țină pasul cu inovațiile tehnologice, doar 1 din 10 companii (9%) demonstrează un progres remarcabil în obținerea acestui echilibru. În orice caz, de reținut este că organizațiile care abordează activ deficitul de imaginație au șanse aproape duble să obțină rezultatele scontate atât în termeni de afaceri (1.8) cât și de performanță a oamenilor (1.9).

Interesantă, pe de altă parte, ideea că într-o lume a capitalului uman fără granițe, ca cea de astăzi, în care munca nu mai e definită de joburi iar mediul de lucru nu mai e un loc anume, mulți lucrători nu mai pot fi considerați angajați în sens tradițional. Ca urmare, și funcția de Resurse Umane ar trebui să devină una fără granițe, prin trecerea de la rolul operațional la unul integrat în alte funcții de business.

Studiul Global Human Capital Trends 2004 a fost realizat în rândul a 14.000 de lideri de business si Resurse Umane din 95 de țări, inclusiv România. În completare, Deloitte a extins cercetarea prin sondaje în rândul angajaților și executivilor pentru a obține perspectiva fiecărei categorii și a identifica diferențele de percepție.