Alfabetizarea funcțională a elevilor impune o „intervenţie sistemică”

Aproape jumătate (47%) dintre elevii români cu vârsta între 6-14 ani se află la un nivel de „minim funcţional” în ce privește gradul de alfabetizare, în timp ce 42% dintre elevi se plasează în zona „nefuncţional”. Este una dintre principalele concluzii ale Raportului Naţional de Literaţie, ediţia 2023, prezentat pe 5 mai la Biblioteca Naţională a României.

Conform documentului prezentat de Gabi Bartic, CEO Brio, doar 11% dintre elevi se situează în zona „funcţional” iar rezultatele sunt „asemănătoare, fără schimbări notabile” cu cele evidențiate de prima ediție a Raportului, realizată în perioada 2021-2022.

Așa cum relevă analiza, după finalizarea a două cicluri şcolare, elevii nu fac mari progrese în ceea ce priveşte nivelul de alfabetizare. Astfel, raportul surprinde o scădere a nivelului de nefuncţionalitate cu doar 4% şi o creştere a nivelului de funcţionalitate înaltă cu doar 1,5%. Fetele înregistrează performanţe mai bune decât băieţii, gradul de nefuncţionalitate în rândul acestora fiind de 39,98%, în timp ce băieţii înregistrează un procent uşor mai mare – 43,65%. Băieţii înregistrează un procent mai mic şi în privința gradului de funcţionalitate înaltă (9,27%) comparativ cu fetele (13,25%).

Raportul a fost realizat de platforma Brio de teste standardizate pentru elevi, alături de alte şapte organizaţii non-profit specializate în domeniul educaţiei. Potrivit organizatorilor evenimentului, scopul Raportului Naţional de Literaţie îl constituie evaluarea nivelului pe care copiii din România îl au în ceea ce priveşte abilităţile de literaţie funcţională (scris, citit, înţelegerea textului), în acest sens fiind dezvoltată o metodologie specială de evaluare în care au fost implicaţi elevi de toate vârstele.

În 2022, Raportul Naţional de Literaţie a arătat că 42% dintre elevii de clasele I – VIII nu înţeleg ceea ce citesc, nu pot argumenta ipoteze şi concluzii, nu pot stabili asemănări şi diferenţe între personaje, fapte sau concepte şi nu pot plasa realitatea într-un context general.

Prezentă la conferinţa de presă prilejuită de lansarea Raportului, Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a afirmat că este nevoie de o „intervenţie sistemică” pentru creşterea nivelului de literaţie în rândul elevilor din România. „Acesta al doilea raport privind literaţia face o constatare, aşa cum au făcut şi testele PISA, și o serie de alte dovezi care ne demonstrează nevoia unei intervenţii sistemice vizavi de creşterea nivelului de literaţie.”, a declarat Ligia Deca, citată de Agerpres. Ea a precizat că în pachetul de Legi ale educaţiei a fost introdus Programul Naţional pentru creşterea alfabetizării funcţionale, care presupune inclusiv testarea anuală a nivelului de literaţie şi intervenţii.

„Încercăm să intervenim sistemic, la şcoală, în aşa fel încât să compensăm acolo unde copiii, nu din vina lor, nu au o serie de stimulente pentru a performa înainte ca ei să parcurgă sistemul şcolar.”, a mai arătat Ministrul Educaţiei. „Mai pe şleau spus, şcoala are rol de mobilitate socială: trebuie să poată compensa – prin măsurile pe care le generăm la nivel naţional, prin măsurile pe care şcolile le implementează în comunităţi – factorii defavorizanţi, care, o spun din nou, nu ţin de potenţialul sau de şansele copilului.”

Ligia Deca a punctat și faptul că evaluările de la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a sunt importante din perspectiva recunoașterii „golurilor în literaţie” de către cadrele didactice şi familie, şi a posibilității de a se interveni astfel înainte de finalizarea unui ciclu. Ministrul Educației a mai amintit în context de Programul Naţional pentru reducerea abandonului şcolar (care cuprinde inclusiv programe remediale pentru copiii care au goluri în învăţare cauzate de pandemie), care se desfăşoară în 1.400 de şcoli din țară.